Aradul: inovare și performanță industrială. O istorie care inspiră
Antoniu Martin, istoric și jurnalist
Edificat în sens modern în principal după 1834, când a primit statutul de oraș liber regesc și o seamă de facilități fiscale, Aradul a valorizat puternic tradiția meșteșugărească și comercială din secolele precedente. Mentalitatea meritocratică, spiritul întreprinzător și nu în ultimul rând resursele umane și materiale semnificative s au explicitat , mai ales după a doua jumătate a secolului al XlX lea , în domenii precum industria, sistemul bancar, comerțul și, cum era firesc, în planul urbanistic. Din această perspectivă, Aradul s a manifestat ca un oraș european, multicultural, tolerant și racordat la tendințele vremii în mai toate sectoarele vieții.
Activitatea de tip industrial a fost inițiată în oraș odată cu deschiderea Fabricii de Spirt și Drojdie , după care au urmat Moara cu Aburi, Fabrica de Explozivi, Fabrica de Gaz Aerian, Atelierele de Mobilă, precum și Fabrica de Mașini și Vagoane. Și toate acestea Intr un interval de timp foarte scurt, între 1850 și 1892, ceea ce denotă o dinamică cu totul specială. Spre finele secolului al XlX lea și începutul secolului XX, Aradul a dat măsura maturizării tehnologice și industriale, odată cu diversificarea fabricilor: Fabrica de Textile, Fabrica de Tricotaje , Fabrica de Zahăr.
Pe aceste premise remarcabile s au dezvoltat în deceniile ce au urmat sectoare și unități productive noi precum Uzina de Struguri, Fabrica de Confecții sau Fabrica de Ceasuri.
Pentru a avea o perspectivă complexă asupra evoluției tehnologice și industriale a Aradului , este obligatoriu să trecem în revistă și unele inovări care s au realizat aici și care au facilitat performanțele economice de talie internațională.
Astfel, Fabrica de automobile MARTA, fondată în 1909, a produs motoare performante, inclusiv pentru avion, iar camioanele, autoturismele și autobuzele realizate în Arad s au exportat pe piețele din Europa Centrală și Marea Britanie. Fabrica de Vagoane Weitzer, înființată în 1895, s a remarcat la nivel internațional prin producția primelor serii de automotoare cu benzină din Europa, livrând vagoane atât în Europa cât și peste Ocean. De asemenea, în această fabrică se produceau locomotive cu abur, vagoane de tramvai, cisterne , motoare Diesel și multe altele. Produsele Fabricii de Spirt și Drojdie din oraș erau extrem de solicitate în multe state din Occident.
Dezvoltarea industriei a permis modernizarea Aradului din punct de vedere arhitectural, al transportului public dar și al vieții sociale. În fabricile familiei de industriași arădeni Neuman s a implementat probabil pentru prima dată în arealul geografic al Europei de Est ceea ce se numește astăzi responsabilitatea socială a corporațiilor, printre o serie de facilități oferite salariaților și familiilor acestora: concedii medicale și de odihnă plătite, creșe și grădinițe pentru copii.
Se poate observa că în Arad inovarea și dezvoltarea urbană s au întrepătruns facilitând evoluția unei comunități puternice conștientă de menirea ei. Este o istorie relevantă, remarcabilă, o istorie care inspiră.
Redactor-șef
Bruno-Adi Biringer
Jurnalist arădean cu peste trei decenii de presă scrisă, radio și televiziune. A debutat în 1990 la ziarul „Speranța” din Timișoara. A fost reporter la Mediafax și Radio PRO FM, redactor de sport la Pro TV, redactor la Ziarul Ziua, la Renașterea Bănățeană și Realitatea Bănățeană, la Radio Timișoara și la Televiziunea Arad, iar între 2005 și 2010 editorialist la „Europeanul”. Din 2016 realizează podcastul „Lista lui Bruno”. Din 2026 conduce redacția Pandar.
Comentarii(0)
Fii primul care comentează acest articol.
