Gheorghe Falcă: ”O nouă săptămână la Strasbourg. Ce câștigă România și românii din aceste decizii?”
Gheorghe Falcă – eurodeputat și președinte PNL Arad
Sunt din nou la Strasbourg, unde începem astăzi (luni, 19 octombrie) a doua sesiune plenară a Parlamentului European din luna octombrie.
Din perspectiva României, sunt câteva teme pe care vreau să le urmăresc în mod special.
Începem cu materiile prime critice. Europa încearcă de câțiva ani să reducă dependențele care ne fac vulnerabili în industrie, energie, apărare și tehnologiile viitorului, iar azi dezbatem modificările Regulamentului privind materiile prime critice. Marți votăm.
Discuția contează, pentru că eu nu vreau ca România să rămână doar piață de desfacere într-o Europă care încearcă să-și reconstruiască puterea industrială.
Mâine dezbatem un subiect care ne privește și mai direct: intensificarea atacurilor rusești în Uniunea Europeană, în special asupra transportului maritim din Marea Neagră. Pentru noi, Marea Neagră este frontiera noastră, este securitatea noastră, comerț, energie și acces către piețele internaționale, iar războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă să producă efecte nefaste. Și trebuie să găsim soluții. Joi vom vota și poziția Parlamentului pe acest subiect, iar ea trebuie să fie și fermă și curajoasă! Rusia trebuie oprită.
Tot marți votăm un raport privind conectarea Europei prin transport feroviar de mare viteză. Și aici vreau să mă uit foarte atent la România. Nu putem vorbi serios despre competitivitate dacă unele regiuni ale Uniunii rămân insuficient conectate la marile coridoare de transport. România are nevoie de infrastructură feroviară modernă și de legături rapide cu restul Europei.
În aceeași zi votăm și asupra unei interfețe europene pentru declararea detașării lucrătorilor. Pentru milioanele de români care muncesc în alte state membre și pentru firmele românești care lucrează peste graniță, simplificarea procedurilor și aplicarea corectă a regulilor europene contează enorm.
Am scris pe larg despre această temă în cartea mea SOCIETATE VIE. ROMÂNIA 2035, inclusiv despre decalajul de infrastructură feroviară al României, pentru că îl consider una dintre marile noastre probleme de dezvoltare.
Mâine dezbatem, iar miercuri votăm bugetul UE pentru 2027. Discuția vine într-un moment în care se negociază și cadrul financiar pentru 2028–2034, iar eu am spus foarte clar că nu cred că Europa poate răspunde noilor provocări tăind tocmai din competitivitate, cercetare, infrastructură și securitate.
După toate discuțiile despre raportul Draghi, votul acesta trebuie privit și printr-o întrebare foarte concretă: punem bani acolo unde spunem că avem priorități?
Pentru România, diferența dintre un buget european ambițios și unul făcut doar ca să iasă socotelile se vede foarte repede în investițiile de acasă.
Tot marți discutăm și relația dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit. În Regatul Unit trăiește o comunitate românească foarte numeroasă, iar o relație cât mai solidă între Londra și Uniunea Europeană contează pentru acești oameni, pentru familiile lor, pentru economie, mobilitate, dar, și accentuez, și pentru securitatea europeană.
Miercuri avem o dezbatere cerută de Grupul PPE Creștin-Democrat, din care PNL face parte, privind reducerea costurilor și a obligațiilor inutile de raportare pentru antreprenorii europeni. Aici, iarăși, poziția mea este foarte clară. Am întâlnit suficienți antreprenori ca să știu cât timp și câți bani se pierd în hârtii, raportări și proceduri care nu produc nimic. Europa are nevoie de reguli acolo unde ele protejează oamenii și piața, dar trebuie să avem și curajul să eliminăm birocrația care blochează firmele. Nu putem, pur și simplu, cere companiilor europene să concureze cu SUA și China și, în același timp, să le ținem ocupate cu formulare. Este mult, totuși.
Tot miercuri discutăm viitorul Erasmus+ pentru perioada 2028–2034, iar joi votăm. Pentru generații întregi de tineri români, Erasmus a însemnat acces la universități, experiență internațională, limbi străine, contacte profesionale și, foarte important, sentimentul că Europa este și spațiul lor!
Joi vom vota și un raport privind politica de coeziune în regiunile frontaliere estice ale Uniunii. România este acolo. Suntem stat de frontieră al UE și NATO, avem graniță cu Ucraina și Republica Moldova și avem Marea Neagră. Comunitățile aflate în această parte a Europei duc astăzi o parte din presiunea economică, logistică și de securitate produsă de război, iar coeziunea europeană trebuie să țină cont și de această realitate. Este obligatoriu!
Iar joi, și țin neapărat să menționez, începem ziua cu o dezbatere despre guvernanța inteligenței artificiale la nivel mondial. AI este deja, azi, integrat în economie, muncă, securitate, educație și competiție globală. Nu mai vorbim despre viitor, ci despre acum!
Și aici, eu vreau ca România să fie în zona celor care dezvoltă tehnologie, formează oameni și construiesc companii, nu doar în cea a consumatorilor.
Este și unul dintre subiectele asupra cărora lucrez foarte mult în perioada aceasta și despre care voi avea mai multe de spus, pe larg, în lunile următoare.
Sunt multe dosare în această săptămână, dar dacă mă uit la ele împreună, văd aceeași întrebare: cât de pregătită este Europa să-și apere securitatea, să-și întărească economia și să le ofere statelor membre instrumentele pentru a se dezvolta?
Iar eu, evident, voi pune de fiecare dată și întrebarea care mă interesează cel mai mult: ce câștigă România și românii din aceste decizii?
Redactor-șef
Bruno-Adi Biringer
Jurnalist arădean cu peste trei decenii de presă scrisă, radio și televiziune. A debutat în 1990 la ziarul „Speranța” din Timișoara. A fost reporter la Mediafax și Radio PRO FM, redactor de sport la Pro TV, redactor la Ziarul Ziua, la Renașterea Bănățeană și Realitatea Bănățeană, la Radio Timișoara și la Televiziunea Arad, iar între 2005 și 2010 editorialist la „Europeanul”. Din 2016 realizează podcastul „Lista lui Bruno”. Din 2026 conduce redacția Pandar.
Comentarii(0)
Fii primul care comentează acest articol.
