Sunt mâhnit. Sunt supărat. Și, da, sunt revoltat. Nu pentru că legea trebuie să rămână neschimbată. Legile pot și trebuie să fie modificate atunci când realitatea o cere.
Dar există ceva ce un stat care își respectă cetățenii nu ar trebui să facă: să schimbe regulile în timpul jocului, fără o perioadă de tranziție rezonabilă și fără să țină seama de situațiile juridice create în mod legal anterior.
În anul 2024, oamenii au candidat la alegerile locale în condițiile stabilite de lege la acel moment. Au fost aleși, mandatele lor au fost validate și și-au organizat viața profesională și activitatea publică având în vedere acel cadru legislativ.
Nu și-au ascuns funcțiile.
Nu au încălcat condițiile legale pentru a putea candida.
Nu au cerut nimănui o derogare.
Au respectat legea.
Iar astăzi, în timpul aceluiași mandat, statul schimbă legea și îi pune în situația de a alege între activitatea profesională pe care o desfășurau legal și mandatul primit prin votul cetățenilor. Nu contest dreptul Parlamentului de a reglementa incompatibilitățile. Este normal să existe reguli de integritate și sunt primul care susține respectarea lor.
Dar îmi pun o întrebare mult mai profundă: Unde se termină dreptul statului de a modifica legea și unde începe obligația lui de a proteja securitatea juridică, predictibilitatea și încrederea cetățeanului în lege?
Pentru că statul de drept nu înseamnă numai obligația cetățeanului de a respecta legea.
Înseamnă și obligația statului de a face legi clare, previzibile și suficient de stabile încât omul să își poată organiza conduita și viața în raport cu ele.
Nu poți spune unui om în 2024:
„În aceste condiții legale poți candida și poți exercita mandatul.”
Iar în 2026, în timpul mandatului, să îi spui:
„Am schimbat condițiile. Acum trebuie să alegi.”
Poate că juridic se vor găsi argumente pentru aplicarea noilor reguli.
Dar problema mea nu este numai una de tehnică juridică. Este una de încredere în stat.
Cum putem cere cetățeanului să aibă încredere în lege dacă legea pe baza căreia și-a construit legitim o situație juridică se poate schimba, cu efecte atât de importante asupra lui, de la o lună la alta?
Cum putem vorbi despre stabilitate administrativă când statutul unui ales local se poate modifica fundamental în timpul mandatului pentru care a fost ales?
Și mai ales: de ce asemenea schimbări nu sunt gândite pentru viitor, începând cu următorul mandat, astfel încât fiecare persoană care dorește să candideze să știe de la început care sunt regulile?
Asta mi s-ar fi părut corect.
Stabilești incompatibilități mai stricte?
Foarte bine.
Le publici.
Le explici.
Le aplici tuturor celor care vor candida de acum înainte.
Atunci fiecare om decide în deplină cunoștință de cauză dacă mai candidează sau nu.
Dar să modifici fundamental condițiile după ce alegerile au avut loc și după ce mandatul a început înseamnă, cel puțin pentru mine, o gravă problemă de predictibilitate legislativă.
Nu cer privilegii pentru aleșii locali.
Nu cer ca cineva să fie mai presus de lege.
Cer exact contrariul:
- cer respect pentru lege și pentru principiile pe care chiar statul pretinde că le apără.
Poate că acesta este lucrul care mă mâhnește cel mai mult.
După atâția ani în care am lucrat cu legea și în administrație, încă ajung să mă întreb:
Când vom avea în România stabilitatea legislativă în care omul să poată avea încredere?
Când vom înceta să mai schimbăm regulile în timpul jocului?
Și când vom înțelege că respectul pentru cetățean începe, înainte de toate, cu respectul statului pentru propriile reguli?
Text de Ioan Plaveți – viceprimar comuna Vladimirescu
Redactor-șef
Bruno-Adi Biringer
Jurnalist arădean cu peste trei decenii de presă scrisă, radio și televiziune. A debutat în 1990 la ziarul „Speranța” din Timișoara. A fost reporter la Mediafax și Radio PRO FM, redactor de sport la Pro TV, redactor la Ziarul Ziua, la Renașterea Bănățeană și Realitatea Bănățeană, la Radio Timișoara și la Televiziunea Arad, iar între 2005 și 2010 editorialist la „Europeanul”. Din 2016 realizează podcastul „Lista lui Bruno”. Din 2026 conduce redacția Pandar.
Comentarii(0)
Fii primul care comentează acest articol.
