Templul Masonic din Arad sau expresia puterii unei comunități
Antoniu Martin, istoric și jurnalist
Puțină lume știe că Aradul deține cel mai bine conservat și impozant Templu Masonic istoric din România. Deși au existat loji masonice și mai devreme, masoneria arădeană a cunoscut o dezvoltare semnificativă începând cu anul 1888, odată cu fondarea lojii Concordia. Chestiunea edificării unui spațiu propriu pentru această lojă s-a pus pe tapet în cadrul ședințelor Concordiei încă din anul 1892, dar lipsa fondurilor și angrenarea în numeroase activități filantropice ce necesitau cheltuieli nu au permis inițierea unui astfel de proiect decât în 1896. Atunci s-a inițiat strângerea de fonduri de la membri pentru acest scop. În 1902, loja arădeană, care dispunea deja de un buget consistent, a achiziționat terenul din incinta Școlii de Arte și Meserii, în vederea amplasării viitorului Templu. A fost aprobat proiectul arhitectului Milan Tabacovici, membru al Concordiei arădene.
Trei ani mai târziu, Templul a fost deja ridicat, fiind apoi decorat și amenajat în manieră specifică, pentru ca ceremonia de inaugurare să aibă loc la 21 octombrie 1905.
Și astăzi Templul masonic istoric reprezintă una dintre emblemele arhitecturale ale Aradului. Templul a fost naționalizat în septembrie 1940, în perioada regimului national legionar, când masoneria era considerată țapul ispășitor pentru toate problemele țării.
Trebuie spus că la edificarea Templului respectiv a contribuit și comunitatea arădeană. Într-o urnă amplasată pe bulevardul principal al orașului, cei care doreau să contribuie la realizarea acestei clădiri puteau lăsa bani. Arădenii, care văzuseră câte a realizat loja Concordia pentru comunitate au reacționat pozitiv la apelul de strângere de fonduri. Putem spune așadar că Templul Masonic din Arad reprezintă și expresia puterii unei comunități. Iar comunitatea arădeană din acele vremuri era una puternică, tot mai conștientă de importanța sa.
Redactor-șef
Bruno-Adi Biringer
Jurnalist arădean cu peste trei decenii de presă scrisă, radio și televiziune. A debutat în 1990 la ziarul „Speranța” din Timișoara. A fost reporter la Mediafax și Radio PRO FM, redactor de sport la Pro TV, redactor la Ziarul Ziua, la Renașterea Bănățeană și Realitatea Bănățeană, la Radio Timișoara și la Televiziunea Arad, iar între 2005 și 2010 editorialist la „Europeanul”. Din 2016 realizează podcastul „Lista lui Bruno”. Din 2026 conduce redacția Pandar.
Comentarii(0)
Fii primul care comentează acest articol.
