UTA îi scoate fotbalul din cap FCSB-ului! Cu lotul pe avarie și cu fotbalul la ea acasă

Bătrâna Doamnă s-a autodepășit la Târgoviște și a plecat cu toate cele trei puncte. FCSB, în schimb, a rămas cu scandalurile, explicațiile și probabil cu telefonul lui Gigi Becali pregătit pentru următoarea „revoluție” din lot.

Când ai pe banca de reserve doar portarul și cinci jucători, în mod normal te uiți la adversar, oftezi și începi să faci calcule: „Doamne, să nu se mai accidenteze nimeni!”. Când adversarul se numește FCSB, iar în jurul lui se învârt de ceva vreme scandaluri, tensiuni și veșnicele intervenții de la palat, poate că ai și un mic avantaj psihologic.

UTA a avut însă ceva mai important decât avantajul psihologic: a avut curaj. Și a jucat fotbal. Nu fotbal de supraviețuire, nu „hai să ținem de 0-0 și vedem noi”, ci fotbal cu tupeu. Cu atacuri, cu presiune și cu poftă de gol.

Iar după ce Marius Coman a deschis scorul, UTA a început să creadă din ce în ce mai mult că povestea aceea cu „FCSB-ul mare și UTA cea mică” poate fi pusă frumos în sertarul cu legende.

FCSB a egalat după pauză și, probabil, prin anumite birouri și loje s-a auzit un „gata, i-am prins!”. Numai că UTA nu citise scenariul. Egalarea? Nu, mulțumim! Aici este, poate, cea mai frumoasă parte a victoriei arădene.

La 1-1, UTA nu a predat armele. N-a făcut pasul înapoi, n-a început să se roage de ceas și nici n-a așteptat ca FCSB-ul să se împiedice singur de minge. A atacat. Și a atacat cu și mai mult curaj.

Abdallah a făcut 1-2, iar FCSB-ul a început să aibă o problemă serioasă: trebuia să joace fotbal, nu doar să vorbească despre el. Iar când Coman a mai înscris o dată, pentru 1-3, probabil că la București cineva a început deja să caute vinovații. Antrenorul? Lotul? Gazonul? Arbitrul? Mingea? Poate Mercur retrograd?

Gigi Becali are, din fericire, suficientă experiență în fotbal încât să găsească repede o explicație. Și, dacă nu găsește una, poate oricând să mai schimbe câțiva jucători.

Dincolo de glume, victoria de la Târgoviște este una extrem de importantă pentru UTA. Coman, cu două goluri, și Abdallah au arătat adevărata lor valoare, dar, mai ales, au arătat că UTA poate juca altfel decât a făcut-o în acest început de campionat. Aceasta este UTA pe care vrem s-o vedem. O UTA curajoasă, agresivă, care nu se sperie de numele adversarului și care, atunci când primește o lovitură, nu se prăbușește, ci se ridică și lovește la rândul ei. Și să nu uităm un amănunt deloc neimportant: toate acestea s-au întâmplat cu un lot extrem de restrâns, măcinat de accidentări.